Prietenii uitate prin timp.

Dragă Toamnă,

Tocmai mi-ai făcut un cadou minunat, după ani și ani am regăsit o persoana la care tin enorm de mult. Pentru mine este un părinte spiritual, un suflet cu un carater frumos, un om minunat cu o blândețe extraordinară. Au trecut mulți ani de când nu am schimbat vreun cuvând, au căzut multe frunze ruginite, mi-au lipsit mult cuvintele si sfaturile dragi mie, uneori… dorul ce il aveam… mă făceau să-mi fac bagajul, să plec intr-o lume necunoscută doar pentru a spune un multumesc din tot sufletul pentru fiecare incurajare.
Nu a fost zi să nu mă gândesc la faptul că undeva lângă Tel Aviv, există o persoană minunată ce a fost alături de mine când am trecut prin momente și stări caracteristice adolescenței. Au trecut anii, am rămas la fel, poate puțin mai matur, sunt același om cu bune și rele, încă copilăresc.. iubesc ca un puști, sufăr în tăcere când fericirea este departe, plâng, râd, zâmbesc, iau viața exact cum este.
Încă rememorez cuvintele frumoase, lecții de viață, despre faptul că am un suflet frumos, despre sensibilitatea sufletească, cât și despre perseverența de a impregna în mintea mea că sunt unic. Da, astăzi m-am bucurat să aud o întrebare dragă mie „ Ce faci, OM frumos “ ?,
Pentru fiecare vorbă spusă, îți multumesc din suflet, îți multumesc că am avut ocazia să te cunosc, scumpă mamă spirituală a sufletului meu, toate gândurile doar pentru tine dragă Iuliana Crețu.

Ce faci, OM frumos?
Zambește, este cel mai bine,
Când vrei să plângi..
Mai bine râzii, căci..
Ochii tăi sunt unicați,
Nu-i uda cu lacrimii,
Trăiește cum știi tu mai bine,
Iubește, râzi, zâmbește,
Trăiește fiecare clipă,
Chiar dacă nu e nimeni lângă,
Prietenii dragi.. te vor iubii,
Chiar daca tu nu o să știi!
Rămâi cu bine OM frumos,
Să ai sufletul voios.
(Marius Cătălin – București 2016 )

Anunțuri